Compensarea factorului de putere

Compensarea factorului de putere - abstract articolBine te-am găsit !

Începusem data trecută să vorbesc despre factorul de putere şi despre efectele lui asupra eficienţei cu care energia electrică este transportată de la generator la consumatori. Pentru astăzi îmi propusesem să vorbesc despre toate modurile şi situaţiile în care se poate face compensarea factorului de putere însă mi-am dat seama că asta ar însemna să folosesc noţiuni care încă nu au fost prezentate pe Hobbytronica. De aceea, pentru a păstra lucrurile cât mai simple în acest articol mă voi referi doar la compensarea factorului de putere din circuitele care conţin doar componente pasive. Prin urmare, astăzi vom vorbi despre:

  • Ce înseamnă compensarea factorului de putere ?
  • Exemplu de calcul pentru compensarea factorului de putere al unui motor electric.
Ce înseamnă compensarea factorului de putere ?

O definiţie scurtă ar suna cam aşa: Compensarea factorului de putere presupune grupul de activităţi prin care valoarea acestuia este adusă cât mai aproape de 1.

Pentru a înţelege şi mai bine este necesar să-ţi reamintesc că în cadrul circuitelor de curent alternativ formate din rezistenţe, bobine şi condensatori:

  • cantităţile de energie electrică pe care bobinele şi condensatorii le rulează (le absorb sau le cedează) depind de valorile inductanţelor şi capacităţilor acestora;
  • absorbţia şi cedarea de energie electrică de către condensatori şi bobine provoacă apariţia puterii electrice reactive;
  • bobinele şi condensatorii legaţi în acelaşi circuit absorb şi cedează energie electrică în contratimp: când condensatorul absoarbe bobina cedează şi viceversa;
  • factorul de putere este raportul dintre puterea activă (cea de care ne folosim efectiv) şi puterea aparentă (cea care include şi energia reactivă).

Din cele spuse mai sus rezultă că fiecare tip de componentă pasivă creează propriul tip de putere reactivă: prezenţa bobinelor în circuit provoacă apariţia puterii reactive inductive iar prezenţa condensatorilor dă naştere puterii reactive capacitive. Diferenţa dintre aceste două tipuri este bineînţeles aceea că şi ele se află în contratimp: într-un circuit în care avem şi bobine şi condensatori, atunci când puterea reactivă inductivă intră în bobină, puterea reactivă capacitivă circula iese din condensator, şi viceversa. Asta mai departe înseamnă că puterea reactivă care iese din bobină se poate duce în condensator şi viceversa. 

Ce concluzie simplă şi cuprinzătoare se poate extrage de aici ? Dacă puterea reactivă inductivă este cantitativ egală cu puterea reactivă capacitivă, cele două vor circula doar pe traseul dintre componentele care le creează (bobina şi condensatorul). Cu alte cuvinte energiile reactive nu vor mai circula între circuit şi generator. Ai putea spune “eh şi ce-i cu asta ?”, iar eu îţi răspund că:

  • prin încărcare şi descărcare, condensatorii absorb şi bagă forţat în circuit curenţi electrici de mare intensitate;
  • prin încărcarea şi descărcarea energiei din bobine, acestea bagă forţat în circuit tensiuni electrice suplimentare;
  • din cele două scurte observaţii de mai sus rezultă că prezenţa puterii electrice reactive pe traseul dintre generator şi circuit cere de la generator mai multă putere electrică decât este nevoie şi apoi îi trimite înapoi surplusul care nu-l foloseşte. Asta e ca şi cum ai păstra în portbagajul maşinii un pietroi: nu te ajută cu nimic dacă-l plimbi cu maşina însă la deal îţi forţează motorul să consume mai mult iar la vale îţi accelerează uzura frânelor.

În realitate puterea reactivă inductivă rareori este egală cu puterea reactivă capacitivă. Din acest motiv, pentru a aduce cele doua tipuri de puteri reactive cât mai aproape de egalitate, în respectivul circuit se măreşte fie inductanţa (dacă puterea reactivă inductivă este mai mică decât cea capacitivă), fie capacitatea (dacă puterea reactivă capacitivă este mai mică decât cea inductivă). Cu alte cuvinte: compensarea factorului de putere al unui circuit electric înseamnă modificarea valorii unei componente reactive (a capacităţii sau a inductanţei) astfel încât efectele puterii reactive capacitive şi ale puterii reactive inductive să se anihileze reciproc.

Exemplu de calcul pentru compensarea factorului de putere al unui motor electric.

În continuare o să-ţi arăt cum se face compensarea factorului de putere în cadrul unei situaţii foarte des întâlnită în practică: cazul în care la reţeaua electrică sunt conectate motoare electrice cu o putere de cel puţin câteva sute de W. În acest caz este vorba despre prezenţa în circuit a unei sarcini aproape exclusiv inductive pentru că motorul este format din bobine care doar în anumite configuraţii sunt însoţite şi de ceva condensatori. Având o sarcină aproape exclusiv inductivă rezultă că între motor şi generator va circula nişte putere electrică reactivă (inductivă), ceea ce înseamnă că factorul de putere este mai mic decât 1.

Concret, în cadrul situaţiei discutate rezultă că pentru a neutraliza efectele prezenţei puterii reactive inductive compensarea factorului de putere trebuie făcută prin adăugarea în circuit a unor condensatori a căror capacitate să creeze o putere reactivă capacitivă egală ca şi valoare cu puterea reactivă inductivă. Este important ca valoarea condensatorilor de compensare să fie precis aleasă pentru că alfel:

  • o valoare prea mică nu va ameliora factorul de putere (adica ar fi ca şi cum nu am fi intervenit cu nimic);
  • o valoare prea mare va produce prea multă putere reactivă capacitivă: o parte va fi neutralizată de puterea reactivă inductivă iar restul va rămâne să se zbenguie aiurea pe traseul dintre generator şi circuit. Altfel spus, astfel am da-o din lac în puţ.

Pentru a determina ce capacitate va trebui să aibă condensatorul de compensare, în mod ideal ar trebui să obţinem cu ajutorul unui osciloscop defazajul dintre tensiune şi curent introdus de circuit, pentru ca apoi să calculăm factorul de putere. Însă, mă îndoiesc că ai avea un osciloscop la dispoziţie :D. Din fericire, valoarea factorului de putere este de obicei notată pe placuţa cu informaţii tehnice a motorului, prin simbolul cosφ  sau pur şi simplu φ (figura 1). Ca să nu rămâi cu lacune, φ este defazajul dintre tensiune şi curent de care vorbeam mai sus.

Indicarea valorii factorului de putere pe eticheta unui motor electric

Figura 1. Indicarea valorii factorului de putere pe eticheta unui motor electric

Să presupunem că circuitul nostru are doar un motor electric de 2KW alimentat de la 220V/50Hz, pe a cărui plăcuţă scrie că are un factor de putere cosφ=0,7 .

Asta înseamnă că datele noastre iniţiale sunt:

  • Tensiunea de alimentare U=200[V];
  • Frecvenţa tensiunii de alimentare f=50[Hz];
  • Puterea activă P=2000[W];
  • Factorul de putere cosφ=0,7 (Factorul de putere = Puterea activă/Puterea aparentă);
  • Puterea aparentă S=2000[W]/0,7=2857[VA];

Formula puterii reactive este:

Q=\sqrt{S^2-P^2}

şi deci în cazul nostru, puterea reactivă Q are valoarea de:

\dpi{100} \large Q=\sqrt{2857^2-2000^2}=\sqrt{8162448-4000000}=2040[VAR]

După cum am pomenit şi mai sus, ştiind că al nostru consumator este un motor electric, este logic să credem că puterea reactivă calculată mai sus este de tip inductiv. Prin urmare, în acest caz compensarea factorului de putere ar consta în conectarea în circuitul nostru a unui condensator care să producă 2040 VAR de putere reactivă capacitivă (pe care o vom nota cu QC ).

Formula generală a puterii reactive mai poate fi scrisă şi sub forma:

\mathrm{Q=\frac{U^2}{X}\cdot sin\phi }

unde:

  • U – tensiunea de alimentare exprimată în V (volţi);
  • X – reactanţa componentei care produce puterea reactivă, exprimată în Ω (ohmi);
  • φ – defazajul între tensiune și curent.

În cazul de faţă formula devine:

\mathrm{Q_C=\frac{U^2}{X_C}\cdot sin\phi }

unde X este reactanţa capacitivă.

Știm că defazajul între tensiune și curent (φ) produs de o capacitate pură este de 90°. În acest caz relația de mai sus se simplifică în modul următor:

\mathrm{Q_C=\frac{U^2}{X_C}\cdot sin\90=\frac{U^2}{X_C}\cdot 1=\frac{U^2}{X_C}}

Se observă că Xeste singurul termen pe care nu-l ştim şi deci hai să-l aflăm:

\dpi{100} \large \mathrm{X_C=\frac{U^2}{Q_C}=\frac{220^2}{2040}=23,725[\Omega ]}

Mai ştim că formula reactanţei capacitive este:

X_C=\frac{1}{2\cdot \pi \cdot f\cdot C}

În ea vedem că apare şi o capacitate C, care este tocmai valoarea condensatorului pe care vrem s-o aflăm. În cazul nostru vom nota această capacitate cu CV şi astfel vom obţine:

\dpi{100} \large \mathrm{Cv=\frac{1}{2\cdot \pi \cdot f\cdot X_C}=\frac{1}{2\cdot \pi \cdot 50\cdot 23,725}=\frac{1}{7418}[F]}

Dacă facem împărţirea lui 1 la 7418 vom obţine valoarea condensatorului în farazi [F], adică un cârnat de 0,000 … [F] ceea ce nu e prea plăcut ochiului. Aşa că voi înmulţi acel raport cu 1 milion (pentru că microfaradul este de 1 milion de ori mai mic decât faradul) şi voi afla că valoarea condensatorului de compensare ar trebui să fie de:

\dpi{100} \large C_V=\frac{1\cdot 1000000}{7418}=134,8[\mu F]

Acest rezultat arată că dacă vom adăuga în circuitul motorului un condensator de 134,8 µF puterea reactivă capacitivă şi cea capacitivă se vor anula complet reciproc. N-ai să găseşti nicăieri un condensator de fix 134,8 µF însă poţi folosi ori o valoare apropiată (de exemplu 100 µF) sau dacă vrei să fii mai ateu decât papa poţi lega în paralel mai multe condensatoare astfel încât să obţii o valoarea cât mai apropiată de 134,8 ( de exemplu 100 µF + 22 µF + 10µF + 2,2 µF).

După cum vezi, compensarea factorului de putere presupune calcule destul de simple. Atât de simple încât se pretează în a fi inclus într-un calculator on-line. Am şi asta în plan însă până atunci trebuie să-ţi mai spun că atunci când în circuit predomină puterea reactivă capacitivă, modul de calcul al inductanţei de compensare este identic (bineînţeles, înlocuind relaţia reactanţei capacitive cu cea a reactanţei inductive).

Tot referitor la cazul exemplificat mai sus trebuie să ţii cont de faptul că la compensarea factorului de putere trebuie să foloseşti doar condensatori nepolarizaţi (de curent alternativ). Pe lângă asta, tensiunea de lucru a condensatorilor de compensare trebuie să fie cu cel puţin 50% mai mare decât tensiunea de alimentare a circuitului în care sunt montaţi. Motivul îl voi detalia într-un articol viitor când voi vorbi despre modurile în care se poate măsura/exprima tensiunea electrică alternativă. Ca şi concluzie este bine să reţii că, pentru compensarea factorului de putere din circuitele electrice alimentate de la priză va trebui să foloseşti condensatori nepolarizaţi cu tensiunea de lucru de 400V.

Exemplul discutat se referă la cazul în care motorul este alimentat cu tensiune monofazică. Pentru compensarea factorului de putere a motoarelor trifazice, calculul de mai sus rămâne valabil cu excepţia faptului că valoarea calculată a condensatorului de compensare va fi împărţită la 3, pentru că trebuie să distribuim acea capacitate între toate cele 3 bobine ale motorului. Pe scurt, în cazul trifazic ne vor trebui 3 condensatori de 134,8 / 3 µF. 134,8 / 3 µF ne dă cam 45 µF aşa că, din nou, va trebui să cauţi în magazine o valoare apropiată.

Acum că ştim ce condensatori de compensare ne trebuie, nu a rămas decât să-i montăm. Cum ? Pai în cazul monofazic, condensatorul sau condensatorii se conectează în paralel cu motorul (direct pe bornele acestuia), iar în cazul trifazic, fiecare din cei 3 condensatori se leagă între câte o pereche de faze. Pentru clarificare trage o privire peste figura de mai jos.

Compensarea factorului de putere. Conectarea condensatorilor de compensare.

Figura 2. Compensarea factorului de putere. Conectarea condensatorilor de compensare.

Ştiu că încă nu am vorbit despre tensiuni trifazice şi monofazice, aşa că până când voi aborda şi acest subiect ţine minte următoarele:

  • un cablu de alimentare monofazic are: un fir pentru “nul” (culoarea standard este albastru), un fir pentru “fază” (culoarea standard este maro) şi uneori un fir pentru împământare (culoarea standard este galben-verde);
  • un cablu de alimentare trifazic ar trebui să aibă trei fire pentru cele 3 faze (colorate fiecare în maro, negru şi gri), un cablu pentru “nul” (de culoare albastră) şi un fir pentru împământare (de culoare galben-verde).

Chiar dacă mă repet, condensatorii folositi pentru compensarea factorului de putere trebuie conectaţi direct pe bornele motorului. De ce ? Pentru că dacă de exemplu îi legăm înainte de întrerupătorul cu care pornim şi oprim motorul, atunci când motorul este oprit, condensatorul nostru rămâne în continuare conectat la reţeaua electrică. Ce înseamnă asta ? Înseamnă că în lipsa bobinelor motorului, puterea reactivă creată de condensatorul de compensare nu va mai fi contrabalansată de nimic. Consecinţe ? În cazul în care nu-ţi vor sări imediat siguranţele de la tabloul electric, contorul de energie reactivă va nota cu lăcomie în index multă multă energie reactivă.

Important de menţionat ar mai fi faptul că în cazul unui circuit în care avem mai mulţi consumatori care produc putere reactivă (motoare electrice, transformatoare electrice, electromagneţi etc.) factorul de putere „văzut” de acea instalaţie este influenţat de puterea reactivă produsă de fiecare din respectivii consumatori. Altfel spus, când în acea reţea avem conectat doar un motor electric avem un anumit factor de putere, când avem un motor şi un transformator avem alt factor de putere şi aşa mai departe. Din acest motiv, în electrotehnica de mare putere, compensarea factorului de putere se face cu ajutorul unor instalaţii speciale care în funcţie de valoarea curentă a factorului de putere conectează în circuit mai mulţi sau mai puţini condensatori (sau bobine) de compensare. Câteva exemple găseşti aici.

În final vreau să subliniez: compensarea factorului de putere nu este o formă de furt, nu este o şmecherie prin care păcăleşti contoarele de energie electrică astfel încât să plăteşti mai puţin. Compensarea factorului de putere ar fi echivalentul îmbunătăţirii izolaţiei termice în locuinţe în scopul reducerii pierderilor de căldură. Prezenţa energiei reactive în reţelele de alimentare cu energie electrică nu foloseşte nimănui, însă produce pierderi care în cele din urma tot de consumatori trebuie plătite.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul tău de prieteni !

Cu bine,

Ciprian

119 thoughts on “Compensarea factorului de putere

  1. Buna seara vrea sa intreb daca cunoaste cineva daca am un generator de 45 kva il pot in invarti in locul motorului termic cu un motor electrc trifaza de 10 sau 15 kw si sa obtin 45 de kva . Multumesc

    • Salut.

      Daca folosesti un motor de 15kW nu vei putea obtine din generator decat maxim 15kW. Daca tu bagi doar 15kW, de unde vrei sa obtii 45kW.

      Sau mai simplu, intrebarea ta suna asa: daca torn 50 ml de vin intr-un pahar de 200ml pot sa beau din pahar 200ml de vin 😀 ?

  2. Am reușit să fac un calcul aproximativ pentru valoarea bateriei de condensatori în cazul în care folosesc un motor trifazic asincron ca generator. Calculul este valabil doar pentru legătura în triunghi, sper să fie corect din formula de calcul pe care am găsit-o pe un site american. Astfel motorul trifazic pe care-l folosesc pentru conversie ca generator are următoarele caracteristici : 11 Kw, triunghi/stea 220V/380V, 45/25A, factor de putere cosφ=0.76, 725 rot/min. Deci :

    Putere aparentă S = √3 EI = 1,73 × 380 × 25 = 16.435 VA

    Puterea activă P = S cosφ = 16.435 × 0.76 = 12.490W

    Puterea reactivă Q= Radical din S ²- P² = 10681.48VAR ( scuze nu știu cum să integrez radicalul din tastatură )

    Puterea reactivă se împarte la cele 3 faze 10681.48/3 =3560.49VAR
    Curentul capacitiv Ic = Q / E = 3560.49VAR/380 = 9.36A

    Capacitatea reactantă pe fază Xc = E / Ic 380 × 9.36 = 40.59 Ω

    Capacitatea minimă pe fază C = 1 / (2 × π × f × Xc) = 1 / (2 × 3,141 × 50 × 40.59) = 0.00007843556,înmulțind acest factor cu un milion ne dă o valoare de aprox. 78.4μF

    În concluzie pentru conectare în triunghi a unui generator asincron transformat dintr-un motor asincron, în cazul meu trebuie să folosesc 3 condensatori de lucru de cca. 80μF pentru fiecare fază. Pentru regim de generator un motor asincron trifazic trebuie învârtit peste valoarea totală rot/min cu cca.10%, în cazul motorului meu cu 8 poli 725 rot/min, acesta trebuie învârtit cu cca. 800 rot/min pentru sincronizare cu câmpul magnetic învârtitor.

  3. Bună Ciprian ! Vreau să transform un motor trifazic asincron 11KW,triunghi/stea 220/380V cos phi 0.76, 725 rot/min, într-un generator de curent rotit cu un motor diesel de 15CP și nu cunosc modalitatea de calcul pentru bateria de ”run” condensatori pentru excitația câmpului magnetic. Generatorul va fi conectat în triunghi 220V~ din câte am citit va pierde cca.20% din puterea nominală ca motor, iar turația care trebuie învârtit trebuie să fie undeva cu vreo 10% mai mare la cca. 800 rot/min deci în mare dacă nu greșesc acest generator va putea debita max. 9Kwh-220V~/50hz, dar pentru acest lucru am nevoie să cunosc valoarea bateriei de condensatori, calcul aproximativ, pentru că nu știu dacă calculul de funcționare în regim de motor trifazic, se aplică și ca generator asincron trifazic/monofazic. Vă felicit informațiile pertinente și ușor de înțeles pe care le acordați în mod gratuit tuturor, deși pentru explicații consumați timp prețios din viața dvs. personală pentru niște lucruri teoretice și practice, pe care unii, unde mă includ și pe mine, am cam lipsit pe la orele de fizică din liceu și acum realitatea vieții cotidiene ne obligă să ne milogim de specialiști, să mai recuperăm câte ceva pentru a ne descurca pe cont propriu, ferm convinși că meseriașii de care avem nevoie, ne taxează pe măsură !.

      • Mulțumesc oricum, voi încerca prin tatonare găsirea valorii bateriei de condensatori ! Am un generator de sudură diesel Mosa de prin anii 90” de 3000rot/min, 5Kw trifazic, 4Kw monofazic și 50V/170A sudură cu redresare punte de diode, care este de fapt un generator provenit dintr-un motor asincron trifazic foarte simplu cu rotor în scurt circuit ”cușcă de veveriță” care folosește 3 condensatori pentru excitație și cum generatoarele sincrone au un preț pe măsură, atunci folosirea motoarelor asicrone ieftine poate fi o soluție economică. Multă stimă

  4. Buna ziua, am gasit prin magazie un motoras mai vechi, avand urmatoarele caracteristici: volts-230, amps-0.77, rpm.-1330, watts sur arbre-34, watts absorbes-117. Am incercat sa-l alimentez, dar nu invarte, are o tenta f. mica. Rugamintea mea este daca se poate sa-mi spuneti ce condensator ii trebuie. Mentionez ca doresc sa fac un mini strung pentru bricolaj. Va multumesc.

  5. Buna seara, ce am citit aici este interesant si in general ma depaseste dar am o problema legata de o pompa de circulatie apa instalatie incalzire. Pompa se opreste singura dupa 10-5 min de functionare, apoi porneste singura si tot asa. Am crezut ca e condensatorul care din fabrica e 5 microfar, l-am schimbat, tot asa merge, am pus unul de 8micro, tot asa, am pus unul de 16 micro, cu acesta merge. Ce am mai citit este ca se poate arde pompa daca e condensator asa mare. Intrebarea mea este pot folosi pompa cu cel de 16 in siguranta ? ca daca se arde pompa si am foc in cazan am rezolvat si cazanul. Pompa nu are protectie termica sau de suprasarcina este ceva polonez 35-80-180.

  6. Aflarea valorii capacitatii de compensare implica masuratori si calcule care nu sunt la indemana oricui. Poate ar fi mai utila o nomograma. Multumesc!

  7. Salut,

    La un generator electric sincron cu o putere de 750 KVA , functionand antrenat de o turbina hidraulica cu o incarcare situata undeva la 450 Kw ( respectivul generator este montat intr-o microhidrocentrala si functioneaza cu incarcare variabila functie de debit ) , a aprut in factura o foarte mare cantitate de energie capacitiva ! Ai o explicatie si eventual o masura de a combate reactiva capacitiva ? Multumesc.

    • De unde a aparut factura aia ?

      Nu am auzit pana acum de factura la energie capacitiva (nu zic ca nu exista ci ca doar nu am auzit). Verifica poate scrie de fapt altceva.

    • agregatul sincron in regim motor in functie de curentul de excitatie se poate comporta ca un consumator inductiv,rezistiv sau capacitiv. Este posibil sa fi trecut din regim generator in regim motor din cauza de antrenare insuficienta si valoarea curentului de excitatie sa se fi comportat capacitiv. In regim generator valoarea curentului de excitatie determina valoarea tensiunii generate.

    • comletare ,valoarea curentului de excitatie determina tensiunea generata,daca nu este corect aleasa poate cauza aparitia componentei reactive,diferenta de tensiune dintre tensiunea generata si tensiunea retelei cauzeaza aparitia unui curent de egalizare reactiv.

    • Salut! Daca nu este cu bobina, puteti pune senzor de miscare. Insa daca are, nu se vede utilitatea, intrucat timpul de aprindere al neonului e (teoretic) mai mare decat timpul de mentinere a contactului circuitului senzorului de miscare.

  8. Buna ziua, aveti idee ce factor de putere, orientativ, are o pompa de apa de 90 (/67)W din interiorul unei centre termice (/gaz) si un stabilizator de tensiune ferorezonant ? Centrala consuma maxim 170W ( producatorul spune max 200W), masurati in timp. Ideea e ca am alimentatat-o de la un stabilizator feromagnetic de 250VA la 220V si nu a tinut in sarcina. Tensiunea la bornele stabilizatorului scade cu intre 10-17V deci nu isi face treaba. Ar putea fi factorul de putere ( mai ales al sursei ) cauza acestor scaderi ?
    Mersi.

  9. Salut. Intrebare intrebatoare incuietoare: care sunt conditiile si ce trebuie facut ca un motor trifazat sa functioneze alimentat de la o retea monofazata?

  10. salut. Am cumparat sh o pompa submersibila pentru un put de apa si datele de pe eticheta sunt: tensiune 230,putere maxima 2050 w , 10 a ,putere nominala 1100w, 50 Hz, 10bar.Pompa are un cablu de 10 metri cu 4 fire maro,albastru ,negru,galben-verde 1,5mm.Acest cablu va fi prelungit prin cositorire si tuburi termocontractabile +etansare inca aproximativ 16 m deci in total 26 metri pana la un presostat aflat in beciul casei .Pompa are nevoie de un condensator de 40 mf din datele de la producator.Intrebarea este daca pot pune condensatorul la capatul celor 26 de metri de cablu cat mai aproape de presostat .condensatorul vreau sa il pun in o cutie de protectie in beci .trebuie sa cumpar unul de putere mai mare pentru a suplini aceasta distanta?Alimentarea pompei are un circuit dedicate din tablou si are o siguranta de 16 a.multumesc

    • Condensatorul ar trebui pus langa motor pentru ca el a fost calculat pentru parametrii motorului si nu pentru parametrii motorului + parametrii cablului dintre motor si condensator.

      Asa ca daca vrei, poti sa legi condensatorul mai departe de motor insa nu am de unde sti cum va functiona datorita influentei cablului.

    • Salut. Am nevoie de mai multe detalii. Schema alimentatorului ar fi perfecta.

      Apoi, ce urmaresti sa obtii prin compensarea factorului de putere in acest caz ? Este vorba de un montaj de mica putere ceea ce inseamna ca oricat de prost ar fi factorul de putere, pierderile provocate de un factor de putere necompensat ar fi minuscule.

      • mă deranjează că nu pot măsura cu multimetrul banal pus pe ampermetru de alternativ consumul. Datorită factorului de putere afectat indică un curent mai mare decît mă aștept. Schema e clasică, rețeaua de 220 vine la o punte redresoare dar pe unul din firele de rețea se înseriază un C de 2,2uF și pe celălalt fir de la rețea se înseriază o R de 56 ohmi.. După punte este un C electrolitic de filtraj de 100uF. Apoi minusul duce la leduri iar plusul printr-o altă R tot de 56 ohmi la leduri.

        • In acest caz nu ai nevoie sa te complici cu factorul de putere. Uite cum poti rezolva simplu problema:

          1. Masori tensiunea de pe rezistenta de 56 de ohmi si folosesti legea lui Ohm pentru a afla ce curent trece prin ea. Curentul prin acea rezistenta este egal cu curentul care trece prin led.
          2. Masori tensiunea de la bornele led-ului.
          3. Inmultesti curentul care trece prin led cu tensiunea care apare la bornele lui si afli puterea consumata de led.

          • Așa am măsurat. Eu vroiam să măsor și înainte de punte, deci în alternativ, pentru a vedea pierderea pe ”alimentator”. Așa pe R de 56 de după punte consumul reieșea de 9W cît au ledurile de fapt (0,1A limitarea cu C de 2,2 ori 90V tensunea pe leduri). Iar măsurînd curentul alternativ de dinainte de punte reieșea un consum de 24W ceea ce îmi pare imposibil.

            • In primul rand, compensarea factorului de putere de care vorbeam in articolul de fata nu se refera si la situatiile in care ai sarcini neliniare, cum sunt led-urile.

              Apoi, deseneaza schema, noteaza pe ea ce valori de masuratori ai obtinut, trimite-mi-o si apoi stiind si eu exact despre ce circuit e vorba, vedem ce consum ai, atat pe led-uri cat si global. Asa clampanim un secol pana ma prind ce si cum ai legat tu lucrurile.

  11. salut
    imi cer scuze daca prima intrebarea este tampita ,pentru ca eu momentan sunt cam varza in domeniu.
    1. daca fabricantul motorului tot a masurat factorul de putere si l-a scris pe eticheta de ce nu a pus el si condensatorul respectiv ?adica de ce nu se fabrica toate dispoyitivele direct cu factorul 1?
    2.daca avem un dispozitiv caruia nu ii stim factorul de putere (nu e pe eticheta)cum il aflam?
    3.din comentarii am inteles ca pentru un consumator racordat la reteaua de electricitate (monofazata),daca pune condensator la motor sau nu tot factura aia o plateste.dar in cazul in care cineva isi produce singur energia electrica prin eoliana sau panouri solare economia care ar face-o cu factorul de putere 1 este considerabila sau nu?

    • Salut !

      1. Pentru ca ar fi mai scumpe si le-ar vinde mai greu decat cei care vand dispozitive care nu au compensare a factorului de putere. Investitia in componentele necesare pentru compensare s-ar amortiza in cel mult cateva luni, insa lumea cum nu prea stie ce este si la ce foloseste compensarea factorului de putere, alege sa cumpere dispozitivele mai ieftine.
      2. Cea mai simpla metoda cred ca este folosirea unui osciloscop cu 2 canale: unul pt vizualizarea tensiunii si celalalt pentru vizualizarea intensitatii curentului. Astfel afli care este defazajul dintre tensiune si curent (de exemplu +37 de grade) si apoi pur si simplu calculezi cosinusul din valoarea acelui defazaj.
      3. Tu decizi asta. Factor de putere necompensat inseamna pierderi din energia electrica disponibila. Adica, nu vei putea folosi decat o parte din puterea produsa de acel generator, dar vei plati pentru toata. Ca idee, de regula, un motor electric al carui factor de putere este necompensat va genera pierderi de cel putin 10% din puterea pe care o consuma.

  12. Buna ziua Am montat pe apa un generator pmg cu neodim de 12 kw si la cel mai mic consumator imi scade woltajul exemplu La un polizor de 750w scade de la 250V la 170v imi opreste din viteza la turbina ce se poate monta ?

  13. Multumesc pentru informatii…eu credeam ca as putea face putina economie…scuzati pentru greselile de punctuatie…

  14. salut am o intrbare la un boiler cu rezistena de 1800w un condensator ajuta la ceva fiid vorba de energie reactiva? si daca da ce condensator trebue?

    • E asa de scumpa punctuatia ?

      Daca e vorba de un consumator pur rezistiv inseamna ca nu apare putere reactiva, factorul de putere este deja egal cu 1 si deci nu te ajuta cu nimic daca adaugi un condensator.

    • In cazul asta condensatorul are alt rol. El face o filtrare a tensiunii la conectarea si deconectarea rezistentei, pentru a nu bruia alte aparate electrocasnice.

      • Boiler-ul este un reşou bagat intr-un vas cu apa. Ai vazut tu vreodata pe cineva sa puna condensatori pe un resou, fierbator electric, radiator electric sau alti consumatori pur rezistivi pentru a „nu bruia alte aparate electrocasnice” ?

        Singurul „bruiaj” creat de un boiler este o usoara scadere a tensiunii din reteaua de alimentare. Oricum, aceasta scadere a tensiunii de alimentare nu o poti rezolva cu un simplu condensator.

        Daca nu crezi, experimenteaza :).

        • Domnule Ciprian, nu vreau sa te contrazic. Nu este locul aici pentru lectii de electrotehnica. Incercati totusi sa va explicati singur rolul condensatorilor conectati in paralel cu alimentarea, la toate „resourile” cumparate. Chiar nu au producatorii aia ce face cu niste condensatori si-i monteaza asa … la greutate. Faptul ca vorbiti de „cineva sa puna condensatori pe un resou”, ma face sa cred ca asta este nivelul dumneavoastra de pregatire, indiferent de scolile absolvite. Apropos, cate „resouri” ati desfacut … ma refer la cele din productie serie? Chiar nu aveau condensatori?

          • Daca nu ai vrea sa ma contrazici, nu ai face-o :P. Te-am invitat ca sa-mi probezi spusele cu un experiment. In rest, e treaba ta ce crezi despre experienta mea.
            Referitor la articolul sugerat de tine, daca te uiti atent ai sa intelegi ca in el e vorba de semnale de mica putere, nu de resouri, boilere sau alte chestii de putere. Un resou incalzeste la fel fie ca reteaua de alimentare e plina de semnale parazite fie ca nu.

            Insa daca tu vrei neaparat, dezaboneaza-te si du-te si pune condensatoare in serie cu boilere si resouri. Iti garantez ca nu o sa se supere nimeni ;).

            • Observ totusi ca stii raspunsul corect. Condensatorii aia nu protejeaza resoul, ci celelalte aparate de pe langa … televizoare, radiouri (de semnal mic). Resoul functioneaza bine si fara condensator, dar o sa stie vecinii cand il aprinzi sau stingi. Inca odata si inchei – condensatorul „sunteaza parazitii” de frecventa mai mare decat a retelei, aparuti in momentul comutarii resoului (ca tot e vorba de el aici). Este vorba de fenomene aparute in comutatie, nu in functionare. Cat despre condensatoarele serie in c.a. …. nu mai spun nimic, dar s-ar putea sa ai surpriza (daca nu stiai) ca se folosesc si asa si nu pentru filtrare :)). Nu are rost sa continuam aici pentru ca e plictisitor pentru ceilalti colegi de forum. Ai adresa mea de mail, trimite-mi acolo raspunsul si putem discuta mai in amanunt daca vrei.

              • Eh, atunci se pare ca e vorba de o neintelegere: intr-adevar, atunci cand bagi sau scoti brusc din circuit un consumator considerabil apar niste variatii bruste de curent care bla bla bla pot avea ca efecte aparitia unor „pacanituri” in difuzoarele unor aparate de radio, a unor linii ciudate pe ecranul televizoarele care inca mai folosesc antene TV sau cablu TV analogic etc. In ziua de azi unde practic totul e digital, efectele acestor paraziti nu ne mai deranjeaza practic deloc. Dar iti dau dreptate: chiar daca nu ne mai deranjeaza asa de mult ca in era predominant analogica, aceste semnale parazite exista.

                Articolul este despre economisirea energiei electrice prin compensarea factorului de putere. De aceea m-am gandit ca prin adaugarea unor condensatori pe boiler tu de fapt vrei sa economisesti energie electrica.

                P.S. daca ai ceva de spus si acel ceva este bine argumentat esti binevenit sa comentezi oricat aici.

                • Ma bucur ca am reusit sa ma fac inteles. O parte din vina o am si eu, pentru ca nu am reusit sa explic bine. Ai acceptul meu daca vrei sa stergi ce nu tine de compensarea factorului de putere.

          • Domnule Bujiescu, compensarea factorului de putere inseamna micsorarea defazajului dintre vectorul tensiune si vectorul curent.Defazajul este produs doar de bobine, care lasa curentul in urma tensiunii si de condensatoare care imping curentul in fata tensiunii. Daca un circuit electric (o retea), are mai multe bobine trebuie compensata cu condensatori, daca are mai multi condensatori ,trebuie compensata cu bobine.Rezistentele (boilere, resouri) nu produc defazaje intre curent si tensiune.Condensatorii despre care vorbesti ca au un rol in comutatie, sint montati in paralel cu bobinele reelor, pentru a diminua efectul de crestere a tensiunii de la bornele bobinei,, prin insumarea tensiunii de autoinductie, produsa de variatia de descrestere a curentului, la intrerupere. Condensatorii ,prin incarcare preiau aceste supratensiuni, care sint periculoase pentru consumatorii ce contin componente electonice,(mai ales circuite de semnal) reducind substantial zgomotul electric.

          • La o analiza mai amanuntita,trebuie recunoscut ca rezistentele de incazire nu sint pur rezistive, cele mai multe sint construite ca o bobina, deci au si o inductie proprie, care desi foarte mica,poate genera zgomot electric la decuplare.Personal nu am intilnit ,condensatoare la aparate de incalzit. Aceste aparate in general sint intrerupte foarte rar.

  15. „factorul de putere variază în funcţie de puterea activă consumată de acestea”

    Nu „sint” foarte sigur ca este corecta afirmatia aceasta . Pe placuta motorului din imaginea prezentata este o singura valoare a factorului de putere , care este aceeasi la orice incarcare .
    In sistemele energetice , modificarea factorului de putere provine din modificarea NUMARULUI de consumatori cu diferite comportamente (inductive, capacitive).
    Sau altfel spus – defazajul (unghiul) dintre U si I la trecerea printr-o bobina(infasurare) depinde de valorile lui U si I ?

    Nu “sint” perfect , asa ca pot fi greseli/erori in cele afirmate de mine . Orice corectie e bine venita !

    • Ai dreptate in proportie de 99%. Factorul de putere variaza cu puterea activa, insa putin (asa cum se poate concluziona si de aici http://retele.elth.ucv.ro/Rusinaru%20Denisa/curs%20pie/curs11pie.pdf la capitolul 2b). Eu traiam cu impresia ca variatia factorului de putere este principalul motiv pentru existenta instalatiilor de reglare a factorului de putere. Am corectat articolul in aceasta privinta pentru a nu induce lumea in eroare.

      Multumesc de observatie 😉 !

      • Dupa ce am dormit bine (era 2 noaptea cind am scris postul), am baut o cafea tare si am mai citit odata ce am scris , am ajuns la concluzia ca cea mai corecta afirmatie din postul meu precedent este :”Nu “sint” foarte sigur ca este corecta afirmatia aceasta „. 🙂
        Dupa ce am citit link-ul dat , la care mai adaug si eu
        http://www.euedia.tuiasi.ro/uee/uee_files/Lucrarea%2012.pdf (fig.12.2)
        mi s-s aprins un beculet de alarma si concluzionez ca am trait cu o convingere GRESITA .
        Factorul de putere INTR-ADEVAR variaza cu incarcarea (sarcina ) pe motor , si se vede clar in fig. 12.2 . Greseala mea (ca sa ma apar un pic) este ca am considerat tot timpul ca putere reactiva fiind doar componenta care depinde de I (curentul ) la mers in gol .

        DECI cos(fi) de pe placuta motorului este cel din conditii nominale de functionare , adica atunci cind puterea furnizata la arbore este cea inscrisa pe placuta (0.37 KW in poze de mai sus). Si daca motorul nu e incarcat la maxim , COS(FI) e mai mic ! Si ca una din solutii (pentru compensarea factorului) este sa folosesti un motor de putere mai mica dar care in conditiile respective sa fie incarcat aproape la puterea nominala !

        Cred ca in latina se spune ” MEA CULPA” !
        Imi cer scuze pentru interventia mea care a fost ERONATA .

    • Factorul de putere este adimensional si este egal cu cosfi acesta poate influienta puterea in curent alternativ P=UxIxcosfi. El este determinat doar de raportul dintre capacitatea si inductanata unui circuit. Orice circuit are intotdeauna o capacitate si o inductanta proprie. Din formula se observa ca la aceiasi putere si tensiune se poate livra un curent mai mare sau mai mic, invers proportional cu cosfi I=P/Uxcosfi I=P/Ux1/cosfi . Rezulta de aici ca ca la o putera constanta , varitia cosfi, afecteaza produsul UxI (puterea activa) de la cosfi=1 (circuit pur rezistv), la cosfi=0 (circuit pur capacitiv fi=90grade, sau pur inductiv fi=270 grade).Orice micsorare a lui cosfi, in cadranul 1 sau in cadranul 4 este daunatoare utilizarii intregii capacitati de transport a energiei electrice active , a unui circuit electric.In concluzie, pentra a livra aceiasi putere si tensiune la un cosfi mai mic, curentul ar terbui sa creasca de la I la Ix1/cosfi ,lucru ce duce la cresterea pierderilor de putere activa in conductori P=UxI=IxRxI, adica cu patratul curentului.Acest lucru implica supradimensionarea tuturor elementelor unui circuit si anume:conductori, stilpi, izolatori, sigurante, contacte; un scenariu de neimaginat si imposibil de realizat, din acest motiv trebuie efectuata compensarea.

      • Intrucit puterea intr-un circuit este limitata, crestera curentului,(la scaderea factorului de putere),atrage dupa sine o scadere a tensiunii,care poate dezechilbra ,intreg sistemul energetic, pina la dezmembrarea lui,

  16. E un comentariu minor, insa in codul culorilor este exact invers : Faza are culoarea maro/negru (de obicei) sau orice culoare in afara de albastru deschis care este rezervat pentru nul.Impamantarea este intotdeauna galben/verde.

  17. Factorul de putere se mai poate imbunatati folosind convertizoare de frecventa sau compensatoare sincrone (vezi masina sincrona). In ordinea costurilor ar fi cea cu condensatori, apoi folosirea CF si cea mai scumpa compensatorul sincron.

  18. Contoarele noastre de acasa acasa ( ma refer la cele moderne cu afisaj digital ) ce putere integreaza ? Puterea activa sau cea aparenta ? Daca fac compensarea factorului de putere se va cunoaste la factura ? Multumesc !

    • Din cate stiu eu, contoarele de acasa nu au functia de inregistrare a consumului de energie reactiva, ele inregistrand doar consumul de energie activa. Neavand contorizare pentru energia reactiva, nu conteaza daca faci sau nu compensarea factorului de putere pentru ca oricum o vei plati la comun cu ceilalti abonati (adica in pretul platit de toti abonatii se regaseste si pretul energiei reactive).

      Asadar, compensarea factorului de putere are rost daca ai contor care poate inregistra si energia reactiva. Un astfel de contor primesti de exemplu atunci cand dispui de o instalatie electrica trifazata.

  19. Dețin un generator electric la care este conectat un condensator de 4uF, insă tensiunea de iesire este de aprox. 320 V. Este posibil ca această tensiune mare să fie cauza defecțiunii/incompatibilității condensatorului? Multumesc!

      • Factorul de putere se mai poate imbunatati folosind convertizoare de frecventa sau compensatoare sincrone (vezi masina sincrona). In ordinea costurilor ar fi cea cu condensatori, apoi folosirea CF si cea mai scumpa compensatorul sincron.

    • Depinde de ce fel de putere reactiva este vorba, daca trebuie compensata o energie reactiv-capacitiva atunci vei folosi bobine , de expl.motoare. Calculul este acelasi expus de Ciprian, numai ca de aceasta data vei determina reactanta inductiva necesara.

  20. Salut, am citit undeva ca masina de spalat, sursele de la calculator, frigider/congelator etc. produc energie reactiva dar am mai citit si ca pe factura de energie electrica de la apartament nu se plateste energia reactiva, este adevarat? daca totusi se plateste diferenta este nesemnificativa sau montarea unor condensatori cu regulator automat ar fi avantajoasa? multumesc si scuze daca intrebarea este aiurea.

    • Compensarea factorului de putere are rost doar atunci cand ai contor pentru energie electrica reactiva. Apartamentele si casele in general nu au asa ceva, deci cei de la Electrica nu au cum afla cat de multa sau sau cat de putina energie electrica reactiva produc consumatorii tai.

  21. Pt compensare energiei reactive la un motor de 15kw cu cos fi 0,75 și unul de 4kw-cos0.07 ambele de 380v ce condensatori îmi trebuie?

  22. Am un motor trifazic de 0.75kw antiexploziv. Este legat in stea si dupa cate inteleg se poate lega in triunghi la 220 sau cel putin asta cred ca inseamna semnele de pe tablita lui (triunghi, stea, 220/380). Daca Cos este 0,74 atunci asta ar insemna ca trebuie condensatori de 65 microFarazi?, Si teoretic ar trebui sa functioneze. Intrebarea ar mai fi daca nu cumva se incalzeste cu atatia condensatori? Sau pot folosi mai putini si restu sa leg la butonul de pornire???
    PS: daca tot intrebi de greseli…la calculul capacitatii ai scris 23.625 in loc de 23,725 asta banuiesc ca este o greseala si nu vreun calcul ascuns:-P:-)

  23. Salut! Oare la calculul reactantei Xc care rezulta din formula Qc=(U2/x)*sin(fi), nu cumva s-a uitat de acest sin(fi) care in cazul de fata ar fi: 0.714, in care caz valoarea condensatorului nepolarizat ar fi C=187.9uF ?

      • Probabil ca stii si ca sin2 (fi) + cos2 (fi)=1, nu? Si ca P=U*I*cos (fi) si Q=U*I*sin (fi) iar S=U*I (doar in curent alternativ monofazat). Daca ai S2=P2+Q2 cum iti mai iese tie triunghiul puterilor? (toate cifrele 2 inseamna „la patrat”), formula cu reactanta la reactiv ti-a iesit din legea lui Ohm: U=Z*I, unde tu ai pastrat partea „imaginara”-reactiva sau inductiva si ai spus U=Xc*I, de unde I=U/Xc rezulta Q=((UxU)/Xc)*sin (fi)…

        • Triunghiul puterilor se creeaza folosind doar valorile celor 3 puteri (nu ai nevoie de nici un fel de informatie despre valoarea lui fi).

          In rest insa, rationamentul tau pare logic. Si totusi, in toate sursele pe care le-am consultat pana acum relatia lui Q apare asa cum am publicat-o si eu, adica fara nici un sin (fi). Acu is prea obosit ca sa ma dumiresc de unde apare contradictia asta, insa cand ma voi lamuri voi reveni si aici cu un raspuns.

            • Nu esti tu in masura sa decizi cat timp imi rezerv eu pentru a da un raspuns; nu mi-am asumat nici o raspundere fata de tine, deci raspund cand am chef/timp/pot. Apoi, e dreptul tau sa crezi ca eu nu stapanesc aceste „banalitati” sau ca tu esti un guru in energetica. Insa aici nu-ti voi tolera decat argumentele (bune de altfel), nu si orgoliul. Asa ca fie ca-ti place sau nu, te voi contrazice ori de cate ori o (sa cred eu ca) am ceva de spus.

              • Pana la urma si eu si Florin avem dreptate. Formula generala a puterii reactive este, asa cum a spus si Florin: Q=(U*U/X) * sin(fi), unde „fi” este defazajul intre tensiune si curent. Acest defazaj arata cat din energia primita de o bobina sau de un condensator este data inapoi generatorului.

                Daca intr-un circuit avem un condensator sau o bobina din care energia electrica nu se pierde in nici un fel, toata energia primita de acel condensator sau bobina este trimisa inapoi catre generator. Daca o sa ne uitam pe un osciloscop, o sa vedem ca in acest caz defazajul dintre tensiune si curent va fi de 90 de grade.

                Daca insa in acelasi circuit o parte din energia electrica primita de acel condensator sau acea bobina se transforma in altceva (caldura, energie mecanica, lumina etc.) atunci energia primita de condensator sau bobina se va intoarce doar partial catre generator. Daca o sa ne uitam pe un osciloscop, o sa vedem ca in acest caz defazajul dintre tensiune si curent va fi mai mic de 90 de grade.

                In cazul articolului de fata este vorba de aflarea energiei reactive produse de un condensator, din care energia electrica nu se pierde in nici un fel (condensatorul nu se incalzeste, nu produce energie mecanica etc.). Prin urmare, acesta va provoca un defazaj intre tensiune si curent de 90 de grade. Tinand cont de acest lucru, relatia mentionata de Florin ar deveni Q=(U*U/X) * sin(90 de grade), adica Q=(U*U/X) * 1 sau intr-o forma si mai simplificata Q=(U*U/X).

                Daca insa ne-a propune sa calculam energia reactiva a bobinei motorului trebui sa folosim relatia lui Florin pentru ca in acest caz o parte din energia primita de motor se transforma in energie mecanica si caldura, defazajul ar fi mai mic de 90 de grade, iar sin (fi) nu ar mai fi 1 si deci nu-l mai putem ignora.

                In concluzie, relatia data de mine este o varianta simplificata a relatiei data de Florin, varianta care insa este valabila doar intr-un caz particular.

                Sper ca acum lucrurile sunt clare.

          • Singura formula valabila este Q=U*I*sin(fi) – in cazul motorului si Q=(U*U)/Xc – in cazul de fata, doar pentru determinarea capacitatii electrice C, cu sin(fi)=1; Multa sanatate si spor in toate!

  24. Buna ziua, revenind la intrebarea mea din 14 mai 2014 13:32 , am primit de la furnizorul boilerului cu inducție electromagnetică informatia ca valoarea condensatorului trebuie sa fie de 250 uF/400 V .
    Pe piata din Romania se gasesc doar condensatori de start pentru motoare la aceste valori ( 100 uF/400 V+100uF/400 V+50uF/400 V, nepolarizati, legati in paralel).

    Pot folosi acesti condensatori?

    Cu multumiri

  25. In conditiile in care este montata o baterie de compensare la un consumator, alimentat printr-un transformator propriu, la mersul in gol se va inregistra energie reactiva in contor?

  26. Buna ziua. Cum pot calcula valoarea unui condensator pentru un circuit care contine un inductor electromagnetic de incalzit apa (un boiler cu inductie electromagnetica) care are o putere de 7 kW si se alimenteaza la reteaua de 220/50Hz?

    • Calea mai simpla: afli cumva factorul de putere al acelei bobine si urmezi modul de calcul din articol.
      Calea mai putin simpla:
      – masori cumva inductanta bobinei boiler-ului;
      – introduci inductanta bobinei in calculatorul de aici pentru a-i afla valoarea reactantei inductive;
      – afli valoarea condensatorului de compensare folosind a saptea formula din articol, unde inlocuiesti Xc cu valoarea reactantei inductive obtinute anterior. Atentie ! In acea formula, inductanta trebuie introdusa in [H] iar capacitatea care rezulta este exprimata in [F] farazi.

      P.S. nu ar strica sa ne spui daca pe eticheta echipamentului tau nu sunt mentionate si alte informatii. Poate ne mai inspiram si de acolo ;).

    • Nu vad ce ai putea face (si sa fie mai simplu decat a face rost de un osciloscop sau de a afla valoarea factorului de putere specificata declarata de producator). Insa am zis deja, factorul de putere, cel putin in cazul motoarelor electrice este mai mereu marcat pe ele.

  27. Puterea activa absorbita de motor era inainte de montajul condensatorului 42,3 kWh, cos de fi 0,83 inductiv, curent absorbit aprox 72A, dupa montaj am 43 kWh si cos de fi 0,94 inductiv, curentul absorbit de la generator a scazut cu 10 A la aprox 62, reactiva a scazut foarte mult cu aprox 20 kVAr la fel si aparenta. Problema nu cred ca este de dimensionare, condensatorul meu este de 25kVAr pe faza. Ma ajuta foarte mult la reducerea incarcarii pe tablou si vreau sa stiu de unde vine cresterea asta, sa aibe legatura cu factorul deformant pentru ca imi cresc armonicile in retea si din pacate nu am o bobina dimensionata pentru instalatia mea. Multumesc.

    • Cer scuze, prima data am citit din viteza putere reactiva in loc de activa. Din cate stiu eu, nu cred ca acea crestere este de la condensatorii de compensare. Putere activa inseamna ca energia electrica se transforma in altceva, in caldura, lucru mecanic, lumina, sau orice altceva. Oricum cresterea e mica deci nu stiu daca are rost sa-ti bati capul cu ea, pentru ca e o crestere de doar 2 %. O posibila explicatie ar putea fi faptul ca daca ai redus puterea reactiva, ai redus putin si caderile de tensiune pe cablurile de alimentare si astfel pe motor ajung tensiuni ceva mai mari.

      P.S. condensatorul este montat conectat foarte aproape de bornele motorului sau nu prea ?

      • Salut si multumesc pentru raspuns, intradevar tensiunea a crescut usor la bornele motorului. Condensatorul este montat la tabloul de alimentare, o distanta de aproximativ 10 metri. Pe mine ma interesa foarte mult sa vad daca mai pot reduce din pierderile de energie, ca apoi sa investesc intro baterie de condensatoare.

        • Pai 10 metri de cablu intre condensator si motor nu e chiar putin. Poti incerca sa legi de proba condensatorii de compensare exact pe bornele motorului (cu niste cabluri evident mai scurte) si vezi ce se intampla. Sau (desi nu e prea economic) poti incerca sa folosesti pentru alimentarea motorului niste cabluri mult mai groase. E un motor electric nu un microprocesor, nu vad ce altceva ar putea provoca cresterea asta de putere activa.

          Dar oricum nu prea inteleg, ti se pare inacceptabila cresterea aia cu 2% a puterii active ?

          Si inainte de a te gandi sa investesti intr-o baterie de condensatoare ar fi bine sa calculezi ce condensatori de compensare ar trebui.

  28. Salut. Am montat pe un motor trifazat de 45 kW un condensatore trifazat in triunghi si din cate am observant din analize puterea activa a crescut usor cu aproximativ 0,8kW, mai absoarbe si condensatorul putere activa?

Lasă un comentariu